Aici este oferit un exemplu de termen de livrare pentru ochelari inteligenți, prezentat ca structură, nu ca program, deoarece nu este publicată nicio durată de producție și nicio cifră de capacitate pentru această operațiune, iar o durată calculată ar fi un număr pe care nimeni nu l-ar putea susține. Ceea ce poate fi analizat în mod sincer este structura programului: ce etape există, care dintre ele dispar între un prim ordin și o repetare și care reprezintă factorul determinant în fiecare caz.
Exemplul următor este un scenariu ipotetic, elaborat pentru a ilustra modul în care funcționează raționamentul. Marca, linia de modele, piața și cele două cantități sunt toate presupuneri alese pentru a/testa punctele de decizie. Niciun ordin plasat nu este descris, nu este menționat niciun client și nicio cifră din el nu reprezintă o ofertă.
Termen de livrare pentru ochelarii inteligenți: ce poate și ce nu poate arăta un exemplu calculat
Scenariul și presupunerile sale
Presupunerea este că o marcă deschide o platformă cu cameră într-o singură variantă de culoare, pentru o singură piață de destinație, cu un prim ordin pentru care fabricul cotează la nivelul său comercial minim, indiferent care se dovedește a fi, și un al doilea ordin, plasat patru luni mai târziu, pentru o cantitate mai mare, cu aceeași configurație.
Cele patru presupuneri de bază contează mai mult decât scenariul în sine, deoarece acestea sunt cele pe care un cumpărător real trebuie să le verifice înainte de a folosi oricare dintre argumentele prezentate.
Prima este că configurația este într-adevăr fixă. Dacă se adaugă o a doua variantă de culoare sau un alt carcas de încărcare, mai multe dintre etapele de mai jos se reactivează, iar comparația dintre primul ordin și repetare dispare în mare parte. L2 Utral este cazul cel mai clar din gama publicată, deoarece indică două opțiuni de carcas, de 900 mAh și 1400 mAh, iar cutia este dimensionată în funcție de carcas; astfel, schimbarea carcasului reprezintă atât o modificare a articolului produs, cât și a ambalajului.
A doua este că piața de destinație nu se schimbă. Traseul documentar este specific modelului și pieței și reprezintă o activitate suplimentară, nu o etapă care se execută din nou. O piață nouă în al doilea ordin adaugă un flux de lucru paralel și nu face ca traseul pentru prima piață să devină mai rapid.
A treia este că al doilea ordin este o repetare a aceleiași configurații, nu o nouă construcție a aceluiași model. O nouă variantă de culoare pentru un model deja construit se apropie mai mult de un prim ordin din perspectiva documentară decât de o repetare, deoarece traseul trebuie verificat din nou pentru acea configurație.
A patra este că cererea nu se modifică între cele două ordine. Exemplul se referă la program, iar programul este unul dintre mai mulți factori care influențează decizia privind cantitatea, nu un substitut al acesteia.
Ce nu poate arăta acest exemplu și ce poate arăta
Nu poate arăta o durată, iar orice exemplu calculat care pare să arate o durată face altceva. O durată calculată ar necesita presupunerea unei configurații, a unei cantități, a unei cozi în fabrică și a unui traseu documentar, iar fiecare dintre aceste presupuneri ar influența rezultatul mai mult decât acesta. Un număr obținut astfel nu este nici o ofertă, nici o medie; este un ansamblu de patru presupuneri îmbrăcat în haina unui număr, iar partea utilă — analizarea etapei care limitează programul — este eliminată odată cu presupunerile.
Ce poate arăta exemplul este structura programului și forma modificării dintre două ordine, iar ambele sunt robuste în raport cu cifrele specifice. Faptul că primul articol dispare la o repetare este o realitate structurală privind aprobarea, nu o realitate privind viteza acestei fabrici. Faptul că traseul documentar este factorul determinant pe o piață nouă este o realitate structurală privind ordinea operațiunilor, nu privind capacitatea. Faptul că un al doilea ordin este mai puțin incert, nu doar mai rapid, este o realitate structurală privind ce a fost decis.
Modul practic de utilizare este ca model pentru propriul ordin. Luați cele șapte etape, aplicați propria configurație față de fiecare dintre ele și marcați pe care le puteți vedea și pe care nu. Etapele pe care nu le puteți vedea constituie programul. Un exemplu calculat nu valorează nimic dacă este doar citit, nu completat, iar întreaga valoare a exercițiului se află în rândurile în care cumpărătorul trebuie să scrie „necunoscut” și apoi să se informeze.

Primul ordin, etapă cu etapă
Cele șapte etape și costurile reale ale fiecăreia
Specificații. Noi, scrise și semnate. Aceasta este etapa care cel mai adesea rămâne fără un responsabil și este etapa în care primul ordin își pierde efectiv timpul — nu în fabrică, ci în acordarea a ceea ce urmează să fie construit. Este, de asemenea, etapa în care cumpărătorul ar trebui să depună cele mai multe eforturi, deoarece tot ce urmează moștenește deciziile luate aici.
Costul specificațiilor nu constă în redactarea lor. Constă în numărul de decizii pe care le conțin, iar în această categorie o specificație cuprinde mai multe elemente decât un cod de model. O platformă cu cameră include un nivel de rezoluție, o capacitate a celulei, o metodă de încărcare și o variantă de carcasă; include și o variantă de culoare, un domeniu de firmware, o revizie a materialelor grafice, o configurație de ambalare și o listă de destinații. Fiecare dintre acestea este o decizie pe care cineva trebuie să o ia, iar fiecare decizie lăsată nerezolvată devine un punct deschis pe care programarea trebuie să îl preia. Variantele de configurație publicate reprezintă cel mai simplu mod de a vedere dimensiunea acestui proces: trei variante de culoare pentru V03 Pro, patru pentru V06 și două variante de carcasă de încărcare pentru L2 Utral, la 900 mAh și 1400 mAh. Un program care nu a ales între aceste variante nu și-a clarificat ceea ce cumpără, iar fabrica nu îl poate programa.
Există un cost conex, care apare mai târziu, nu acum. Patru modele cu cameră din gamă — MT6 și L1 Pro, precum și CY05 și CY03 — nu au deloc o metodă de încărcare publicată, iar V03 Pro nu are carcasă de încărcare. Acestea nu reprezintă obstacole pentru un program; sunt pur și simplu detalii care trebuie clarificate cu furnizorul înainte de a putea îngheța o configurație și sunt mult mai ușor de clarificat în etapa specificațiilor decât în etapa primului articol.
Scule și matrițe. Niciunul, pentru o platformă standard. Acesta este principalul motiv pentru care un program OEM standard avansează mai rapid decât unul ODM și este motivul pentru care ar trebui ales programul standard din acest considerent, nu din cauza prețului unitar. O matriță nouă sau o formă nouă a brațelor transformă linia de scule și matrițe dintr-un cost zero într-un cost unic și într-un model nou, adăugând, totodată, și o etapă care trebuie programată.
Setul de documente. Realizat pentru șirurile de modele din comandă și reprezintă muncă reală, nu simple formalități. Dacă un model nu se află deja în dosarul pentru piața de destinație, acesta este factorul care determină întârzierea, deoarece programarea este apoi stabilită de documentație, nu de producție. O marcă care recunoaște acest lucru din timp nu va stabili o dată de lansare bazată pe presupunerea că există o programare a producției.
Primul articol. O unitate de producție, construită și verificată față de specificațiile scrise. Aceasta este etapa care depistează o specificație asupra căreia nimeni nu a căzut de acord efectiv și merită timpul necesar tocmai pentru că este ieftină în comparație cu o livrare care trebuie refăcută. Catalogul publică durata de funcționare pentru toate cele unsprezece modele cu cameră — V03 și V03 Pro la cinci-zece ore, KY06 și MT5 la șase-zece ore, CY03 și L1 Pro, CY05 și MT6, precum și L2 Utral la aproximativ șapte ore, iar V06 și S7 la cinci-zece ore — și publică timpii de încărcare pentru toate cele douăzeci și opt de modele, dintre care douăzeci și șase de două ore sau mai puțin, cu D17 și ZH12 la aproximativ o oră. Ce nu publică este rata de defecte, randamentul sau politica de refacere, iar această lacună este exact ceea ce primul articol trebuie să elimine din partea cumpărătorului.
Materiale. Factorul care determină întârzierea într-o piață în care documentația este clarificată, deoarece controlerul principal este elementul cu cea mai mică flexibilitate. Aici este expus numerele de cash al cumpărătorului, iar starea lanțului de aprovizionare contează mai mult decât calificarea fabricii.
Producție și inspecție. Seria propriu-zisă și etapa de verificare înainte de eliberarea restului comenzii. O inspecție care depinde de un document reprezintă o etapă, nu o simplă formalitate, iar ordinea în care sunt pregătite instrucțiunea de inspecție și setul de documente stabilește care dintre cele două îl va bloca pe celălalt.
Livrare. Setul de documente — factură, listă de ambalare, conosament, origine și rezumatul testelor de transport pentru baterii, obligatoriu începând cu 2020-01-01 — împreună cu modul de transport, impus de reglementările pentru baterii, nu determinat de acestea.
Comanda repetată și cele trei etape care dispar
Compararea celor două comenzi arată valoarea exemplului, deoarece diferența dintre ele nu ține de viteză, ci de deciziile care au fost deja luate.
| Etapă | Primul ordin | Ordinul repetat | Responsabil |
|---|---|---|---|
| Specificații | Scrise și convenite de la zero | Preluate fără modificări | Client |
| Scule | Nicio sculă pentru o platformă standard | Nicio sculă nici la al doilea ordin | Furnizor |
| Set de documente | Deschis pentru modelul și piața respectivă | Refolosit acolo unde șirul nu s-a modificat | Furnizor |
| Primul articol | O unitate construită și verificată integral | Deja realizat pentru această configurație | Ambele părți |
| Materiale | Cea mai lungă așteptare pe o piață nouă | Comandate pe baza unui istoric real | Furnizor |
| Producție și inspecție | Instrucțiuni scrise de la zero | Instrucțiunile sunt deja cunoscute | Furnizor |
| Expediere | Mod de transport ales pentru prima dată | Același mod de transport refolosit | Agent de transport |
Trei etape dispar cu adevărat: specificațiile, primul articol și cea mai mare parte a activității documentare. Două etape își schimbă natura fără să dispară: materialele trec de la o estimare la o comandă plasată în baza unei cerințe cunoscute, iar inspecția trece de la redactarea unui document la respectarea lui.
Două etape nu se schimbă deloc, iar acestea sunt chiar cele care îi surprind cel mai adesea pe cumpărătorul care planifică un al doilea ordin. Linia privind sculele este zero la primul ordin și zero la al doilea doar pentru că programul a fost dezvoltat pe o platformă existentă — un program care introduce o matriță nouă are o etapă de scule la ambele comenzi, iar a doua este mai ieftină, dar nu gratuită. Etapa expedierii are aceeași structură la ambele comenzi, deoarece setul de documente și modul de transport nu s-au schimbat; un cumpărător care se așteaptă ca a doua expediere să fie mai simplă pentru că prima a decurs bine presupune că expedierea devine mai ușoară odată cu repetarea, ceea ce nu se întâmplă.
Ce vă arată comparația despre al doilea ordin
Concluzia utilă nu este că al doilea ordin este mai rapid. Concluzia este că al doilea ordin este mai puțin incert, iar cele două lucruri nu sunt echivalente. Incertitudinea face ca un program să fie problematic, iar aceasta se concentrează exact în etapele care nu se repetă: convenirea asupra a ceea ce trebuie construit și aprobarea unei unități în raport cu specificațiile.
Un cumpărător care a plătit deja o dată pentru acest cost și care are un istoric real de comenzi, nu doar o proiecție, se află într-o poziție considerabil mai bună pentru al doilea ordin, iar această poziție are valoare în momentul negocierii cantității. Un program care are în spate o comandă finalizată poate fi planificat; unul care nu are poate fi doar estimat. Acesta este și momentul în care diferența dintre un program OEM pe o platformă standard și un program ODM se resimte cel mai clar, deoarece în cazul ODM sculele și activitatea documentară nu dispar la al doilea ordin, ci doar devin mai ieftine.

Unde se află, de fapt, factorul care determină durata maximă
O marcă care planifică activitatea în jurul producției planifică de fapt în jurul unei etape care, de regulă, nu reprezintă restricția. Factorul care determină durata maximă într-un program nou se află cel mai frecvent la începutul lanțului și pe partea cumpărătorului.
Cele patru posibilități de mai jos sunt cele care merită verificate, iar ordinea verificării lor urmează ordinea în care acestea devin, de obicei, restrictive. Scopul verificării este că fiecare are un alt responsabil și o altă pârghie de acționare, iar o estimare greșită consumă un sfert din durata programului.
Traseul documentar. Devine restrictiv atunci când modelul nu se află deja în dosarul pieței de destinație. Pârghia este alegerea pieței și momentul solicitării, iar responsabilitatea revine funcției de conformitate a cumpărătorului. Poziția publicată este că numerele certificatelor, organismele emitente și datele de valabilitate nu sunt disponibile, astfel că ceea ce poate utiliza cumpărătorul este un traseu descris, cu limite clare între etape, nu o trimitere la un certificat care ar putea exista deja.
Rezervarea materialelor. Devine restrictivă într-o piață în care documentația este stabilită, iar cererea este reală. Pârghia este concentrarea volumului și angajamentul timpuriu, iar expunerea este financiară, nu legată de timp. Catalogul oferă cumpărătorului capacitatea pe model a celulelor, ceea ce face posibilă formularea unei întrebări privind concentrarea: un angajament pe o singură linie de 265 mAh este diferit de același volum distribuit pe liniile de 220, 260, 265 și 290 mAh.
Aprobarea primului articol. Devine restrictivă atunci când specificațiile au fost întocmite în grabă, lucru frecvent într-un program în care data lansării a fost stabilită înainte de proiectarea produsului. Pârghia este fereastra de timp pentru răspunsul de aprobare.
Programul în fabrică. Devine restrictiv numai după închiderea celorlalte trei posibilități, motiv pentru care se află ultimul. Este etapa în jurul căreia planifică cei mai mulți cumpărători și cea care, de regulă, este gratuită.
La comanda repetată, factorul limitativ se schimbă, iar această schimbare merită anticipată deoarece se produce într-o direcție previzibilă. Traseul documentar se fluidizează, deoarece documentul există. Primul articol se fluidizează, deoarece aprobarea este finalizată. Programarea materialelor se rigidizează, deoarece cerința reprezintă acum un fapt, nu o estimare, iar o fabrică poate achiziționa pe baza unui fapt mai agresiv decât pe baza unei estimări. Etapa care tinde să se rigidizeze ultima este inspecția, deoarece o instrucțiune de inspecție redactată pentru primul ordin tinde să fie mai amplă decât dovezile necesare în realitate programului, iar un cumpărător care a plătit pentru o primă inspecție extinsă continuă adesea să plătească pentru aceasta.
Acest ultim efect merită urmărit separat. Programele transportă frecvent o specificație de inspecție pentru primul ordin până la al doilea ordin, deoarece nimeni nu o revizuiește, iar inspecția ajunge să reprezinte o proporție mai mare din programarea celui de-al doilea ordin decât a reprezentat în programarea primului ordin. Revizuirea criteriilor de acceptare între comenzi este una dintre cele mai ieftine îmbunătățiri ale programării și se află integral în controlul cumpărătorului.

Cele cinci decizii pe care exemplul le impune cumpărătorului
Derularea unui scenariu ca acesta este utilă numai dacă se încheie prin decizii, nu printr-o imagine. Din structura de mai sus rezultă cinci decizii, care merită notate de fiecare dată în aceeași ordine.
- Care este etapa limitativă pentru această comandă specifică și cine răspunde de ea? Nu fabrica. Dacă răspunsul este o etapă din partea cumpărătorului, pârghia de acțiune se află tot în partea cumpărătorului, iar programarea poate fi îmbunătățită înainte ca cineva să fie solicitat să ofere un efort mai bun.
- Al doilea ordin repetă structura sau o redeschide? Fiecare etapă redeschisă este o etapă care trebuie finanțată de două ori. Testul este concret: același șir de model, aceeași variantă de culoare, aceeași opțiune de ambalaj, aceeași piață de destinație și același domeniu de firmware.
- Care este costul total al întârzierii, nu întârzierea în sine? O comandă întârziată în cadrul unui program sezonier generează costuri de depozitare, cheltuieli de marketing pentru o lansare fără produs și o reducere de preț pentru marfa rămasă. Acesta este numărul care stabilește dacă un risc de programare merită păstrat și este valoarea față de care trebuie testat un interval.
- Ce costuri unice dispar la repetare și care rămân? Uneltarea nu dispare pe o platformă standard deoarece a fost inițial zero; o matriță introdusă pentru program nu dispare; primul articol dispare; cea mai mare parte a activității documentare dispare. Lista este chiar obiectul negocierii, deoarece fiecare element rămas este ceva pentru care cumpărătorul poate plăti eliminarea.
- Ce ar trebui să fie adevărat pentru ca data să fie respectată? Răspunsul este, în aproape toate cazurile, un document identificat sau o aprobare identificată, iar răspunsul este același indiferent dacă este vorba despre primul ordin sau despre o repetare. Dacă răspunsul nu poate fi identificat, data este o speranță, nu un plan.
Ce va și ce nu va pune Cynrin în fața unei programări
Regula de lucru pe care o aplicăm: nu publicăm termen de livrare pentru ochelarii inteligenți, cifre de capacitate sau producție zilnică și nu afișăm o programare pe care nu ne-o putem angaja în scris. Termenul de livrare pentru ochelarii inteligenți este o angajare, iar o angajare aparține unei oferte care are o configurație definită, nu unei pagini web care nu se aplică niciunei comenzi în particular.
Ce putem face este să analizăm planul unui cumpărător și să indicăm etapele pe care le conține, etapele omise și care dintre cele două etape au dispărut între primul și al doilea ordin. Vom construi programarea etapelor pentru configurația indicată de dumneavoastră, cu o condiție de început, un responsabil și o dată pentru fiecare etapă, și vom marca etapele care rămân deschise, fără să le completăm cu valori orientative. Vom descrie traseul documentar pentru fiecare model și piață și vom preciza fără ambiguități unde acesta traversează o limită pe care nu o controlăm — cerința privind echipamentul radio în banda europă se află sub Directiva 2014/53/UE privind echipamentele radio, iar cerința privind compatibilitatea electromagnetică se află sub o directivă separată; este vorba despre două obligații, nu despre una.
Ce nu vom face este să atribuim o valoare unei etape pe care nu am programat-o și nu vom permite ca un total să substituie un plan. De asemenea, nu vom descrie o configurație ca fiind relanzabilă fără să verificăm ce se află în spate, deoarece numerele de opțiuni din catalog fac ușoră construirea unei variante de culoare sau a unei opțiuni de ambalaj care se dovedește ulterior a nu fi relanzabilă într-o cantitate utilă, iar aceasta este o surpriză mai neplăcută decât un prim ordin lent.
Contextul programării se află sub termenul de livrare și programul de producție, lista cumpărătorului se găsește în lista de verificare a cumpărătorului privind termenul de livrare, aspectul capacității de producție este acoperit în evaluarea capacității de producție, iar pentru cei care decid dacă au nevoie sau nu de o cifră privind capacitatea, cine are nevoie de termenul de livrare pentru ochelarii inteligenți precizează cine ar trebui să întrebe.
Lecturi conexe
- Lista cumpărătorului — lista de verificare a cumpărătorului privind termenul de livrare
- Cine are nevoie de ce — cine are nevoie de termenul de livrare pentru ochelarii inteligenți
- Aspectul capacității — evaluarea capacității de producție
- Cadrul general — termenul de livrare și programul de producție
Trimiteți-ne planul și vă vom spune ce etape include și care au fost omise.



